Am învățat că atunci când vine vorba de bani, familia e prima care fuge. Am învățat că atunci când e vorba de tragedii, familia e prima care sare. Am mai învățat că sângele apă se face, desigur, nu generalizez. Am învățat că dacă le muncești oamenilor, indiferent de cât de mult te-ai dedica, tot găsesc motive să se plângă, iar atunci când nu le mai muncești le devii dușman. Am învățat că sunt părinți care iși văd copiii ca pe niște greșeli chiar și după o viață întreagă în care amărâții de copii n-au căutat altceva decât aprobare și dragoste. Am învățat că singurătatea doare, am învățat că oamenii te mint și se îndepărtează atunci când nu ești de acord cu adevărul lor. Am învățat că oamenii fac copii cu parteneri pe care nu-i iubesc pentru că viața de familie arată frumos în filme și în pozele din social media. Am învățat că libertatea noastră ca rasă pe Pământ e una dintre cele mai mari aberații. Am învățat că oamenii dau cu piciorul și mai tare atunci când ești cel mai jos. Am învățat că există oameni care își iubesc mai mult partenerii de viață decât își iubesc copiii! Am învățat că oamenii mint mult, că oamenii pe care i-ai ajutat iau de bun ajutorul și nici măcar nu se pune problema de apreciat. Pur și simplu nu îl vad. Nu există. Era normal să se întâmple. Trecem peste. Am învățat că sunt oameni pentru care singurul lucru care contează pe lumea asta este banul. Am învățat că atunci când îți dorești să devii prea spiritual, prea conectat la diferite divinități riști să devii habotnic și să îi condamni pe toți ceilalți care nu sunt ca tine, în timp ce în viața ta este un haos mai mare decât îți poți imagina! Am învățat că în viața noastră există relații întreținute doar de o singură parte, iar atunci când partea respectivă obosește, relațiile dispar și întotdeauna vinovatul este cel care a obosit. Am învățat că oamenii își doresc ce văd la alții doar pentru că ei nu au capacitatea să construiască ceva al lor. Am învățat că atunci când e nevoie să te întrebi vis a vis de un om dacă e true sau fake acolo există deja o problemă și că ar trebui să îți asculți instinctul. Am învățat că unii oameni găsesc o plăcere imensă în a umili, minimiza, dezaprecia. Fie că ești mai sărac decât ei, fie că n-ai investit în crypto, fie că ai un job mai slab, un salariu mai mic, o casă mai mică, o mașină mai veche. Am învățat că sunt oameni care trebuie să își “plătească material toate datoriile” pentru că un ajutor nu e niciodată gratis, din suflet sau din dragoste. Am învățat că sunt oameni care iau complimentele drept pupincurism și interese ascunse, apreciind în schimb oamenii care îi calcă în picioare pentru că ăia sunt true! Am învățat că dacă ești sincer și spui un adevăr care doare, nu empatizezi și nu înțelegi, la fel cum am învățat că dacă ești “diplomat” și taci, devii cea mai bună companie. Am învățat că poziția la locul de muncă, inevitabil îți crește valoarea ca ființă umană! Am învățat că nu știm nimic din tot ceea ce se întâmplă în lume și că “Mințiți poporul cu televizorul” se aplică acum mai mult ca niciodată! Am mai învățat că oamenii care au cel mai mult se plâng și cel mai mult, în timp ce oamenii care au puțin găsesc mereu bucurii în puținul lor.

Am învățat și că familia mea devine mai puternică pe măsură ce trece timpul! Am învățat că fără soțul meu mi-ar fi fost foarte greu să merg mai departe după toate cele învățate mai sus! 

Învăț zilnic cât de binecuvântați suntem pentru că suntem părinții unei minuni și pentru că putem să îi fim alături în fiecare etapă din viața ei!

Am învățat și că pe ici pe colo, mai există oameni frumoși, cu suflete curate, dar din păcate sunt din ce în ce mai puțini și consider că trebuie să fii cu adevărat norocos să îi întâlnești. Am învățat și că din când în când, dacă ai noroc, again, mai primești câte un mesaj sau un telefon de la un prieten care te întrebă “cum ești?”. Am învățat că la 36 ani încă am nevoie să simt încurajările mamei mele și că încă învăț multe despre viață de la ea. Am învățat că o relație bună și frumoasă cu vecinii îți poate alina uneori singurătatea doar pentru că îi știi peste gard. Am învățat că Dumnezeu sau Universul ne-a binecuvântat cu minunea de a putea iubi și de a trăi cu pasiune o viața plină, cu de toate.

Se pare că balanța lucrurilor învățate atârnă un pic în partea negativă și tristă, dar pentru mine e ok. E ok pentru că așa simt că am evoluat, că m-am maturizat, că suferința și bucuria m-au construit în egală măsură ca om. Sunt împăcată cu faptul că încă nu am sufletul negru, că în continuare pot să fac și să le doresc bine oamenilor. Încă mă lupt cu iertatul. Și trecutul mai departe, dar în ultimii doi ani am reușit și să iert mai multe lucruri decât credeam că sunt capabilă să o fac.

So, mis amores, voi ce ați învățat în ultimul timp?

În prag de lună plină năbădăioasă, vă pupă TZIGĂ, Soție de Artist!