Iar eu nu sunt o artistă! Cel puțin nu cred asta despre mine încă. Chiar dacă Florin Grozea spunea la unul dintre workshopurile lui că un artist se definește prin orice fel de creație, inclusiv un blogger, pentru că el crează niște articole, niște povești; dar eu încă nu sunt un blogger în adevăratul sens al cuvântului. Eu momentan sunt o soție de artist care a hotărât să împartă cu voi niște experiențe de viață, reale, și nu la îndemâna oricui, o soție de artist căreia i-a placut dintotdeauna să scrie. Hai bine, poate am și eu un pic de artă în mine, but that’s not the point.

Deci clar artista din povestea de azi nu se referă la mine. Și cumva, articolul acesta poate fi o continuare al celui despre gelozie. Pentru că azi vă voi vorbi de momentele Ruby, Nicoleta Nucă, Mellina s.a.m.d., și de situațiile în care cuplurile din care fac parte artiștii nu sunt întotdeauna completate de un alt artist, ci de un om obișnuit, ca să definesc așa categoria din care facem parte noi, muritorii de rând.

Iar de partea cealaltă a poveștii, sunt artistele noastre, niște fete complete, cu o frumusețe fizică și nu numai, pe care noi, de cele mai multe ori, le luăm drept etalon, ele care pot deveni foarte ușor muze pentru un artist de orice fel, fie el fotograf, compozitor, songwriter etc., prin simpla lor prezență și de ce nu, complexitate! Pe majoritatea le-am cunoscut, și vă spun cu mâna pe inimă, că sunt fete frumoase, cu o inteligență aparte, cu o gândire liberă și foarte des pozitivă, corpuri de sirenă, mereu pregătite de un eveniment, un interviu, deci automat fără greșeală în aspectul lor fizic. Momentele petrecute în preajma lor pot fi o adevărată delectare pentru orice ochi și suflet.

Și uite așa, inevitabil, mă regăsesc foarte des în situația de a mă compara, din anumite puncte de vedere cu ele. Nu știu dacă este acesta termenul cel mai potrivit, „comparat”, căci îmi cunosc foarte bine calitățile, de orice natură, dar da, cred că orice femeie trăiește la un moment dat teama unei alte femei frumoase în jurul bărbatului iubit. Și când în jurul tău mai există și niște „simpatici” care nu se pot abține de la comentarii de genul „Și cum e frate Ruby? E bună rău, nu?”, sau „Mamă ce te invidiez! Mi se pare o femeie atât de frumoasă Nicoleta Nucă! Și ce buze are… pfiu…”, iar astea sunt exemplele alea „politicoase”, căci imi imaginez că ați auzit-o pe Buni în relația lui Nosfe cu ea. Și știm cu toții câte povești de dragoste s-au născut sau au luat sfârșit pe platourile de filmare ale unui videoclip, între cei doi artiști, într-un turneu între artist/ă și dansator/dansatoare, și pe deasupra, în situațiile date intervine și concepția noastră, poate nu neapărat greșită, date fiind zecile de cazuri, în care artiștii se așează greu la casa lor, și ei au câte o iubită în fiecare oraș în care pun piciorul, și știm foarte multe cazuri de artiști și artiste, chiar și în România care greu sau deloc și-au întemeiat o familie a lor, tocmai pentru că în viața lor primează arta, de orice natură ar fi ea. Chiar artistul meu zicea într-un interviu că momentan, pe primul plan în viața lui, ca și planificare a timpului este muzica. Și că e conștient că taie timp prețios din alte părți, cum ar fi familia noastră, dar așa sunt ei. Niște visători, dar foarte realiști la capătul celălalt, care fug mereu după o idee, un peisaj, o linie melodică.
Așadar, recunosc, că deși pe timpul filmărilor care se întind pe două zile, în alt oraș, la 400 km distanță, unde el a plecat cu o artistă de care vă povesteam mai devreme, poate îmi impun să rămân la încrederea pe care eu o am în mine și în el, și în relația noastră, însă mi s-a întâmplat de foarte multe  ori să mă visez înșelată, și acesta să fie unul dintre coșmarurile medaliate, ca și grad de agitație nocturnă 🙂 .

Daaar, tocmai pentru că am avut norocul (căci eu chiar îl simt ca pe un noroc) să mă învârt în jurul lor, în diferite situații am înțeles un lucru foarte important. Și anume că acești artiști „zburători din floare în floare”, și aceste artiste parcă mereu scoase din cutie, sunt niște oameni deosebiți, niște oameni care au nevoie de extraordinar de multă susținere pe plan emoțional, că undeva toți își doresc o familie sau măcar o jumătate care să îi înțeleagă atunci când pleacă, sau filmează, sau au nevoie de timp în singurătate să creeze etc., și așa, majoritatea știu să aprecieze enorm o relație în care întâlnesc toate aceste lucruri.

Și apoi, intervine încrederea, de care vă tot povestesc, ca o moară stricată. Chiar m-a întrebat la un moment dat o domnișoară, ce părere am despre tot felul de poze postate de Nosfe, de genul celei de mai jos:

Și răspunsul meu a fost fix așa: „Cand crezi în omul tău, restul e o joacă frumoasă!”

P.S. Poza e făcută de mine și sutienul era al meu 😉 .

Vă pupă Tzigă, Soție de Artist!